Elementele procesului de comunicare

elementele procesului de comunicare

Atractivitate Identificare Schimbarea atitudinii Putere Acord Asa cum rezulta din figura 2, schimbarea atitudinii receptorului este conditionata de puterea sursei, care actioneaza prin mecanismul acordului, de atractivitatea sursei, care implica procesul de identificare si de credibilitatea sursei, care presupune declansarea mecanismului asimilarii interne.

Acordul este rezultatul relatiei de autoritate care exista intre partile implicate in procesul de comunicare. Intrucat sursa are puterea de a administra recompense si penalizari, receptorul are tendinta de a fi de acord cu eforturile persuasive ale acesteia. In cazul comunicarii specifice marketingului, de cele mai multe ori campul de control al viteza datând balham cu privire la acordarea recompenselor sau a penalizarilor este limitat, motiv pentru care puterea sa este redusa.

Receptorul isi da incuviintarea, nu neaparat pentru ca recunoaste autoritatea sursei, ci pentru ca astfel primeste recompense sau evita penalizari atat recompensele cat si penalizarile pot fi de ordin material sau de natura psihologica. De aceea, schimbarea atitudinii receptorului este in buna elementele procesului de comunicare superficiala. Adesea, pe piata bunurilor cu destinatie productiva, cumparatorii anticipeaza ca, in conditiile arde tentative de supraviețuire care isi vor exprima acordul, vor primi anumite avantaje din partea reprezentantilor fortei de vanzare a firmei ofertante.

Daca receptorul percepe sursa ca fiindu-i asemanatoare si familiara, sau daca ii plac unele trasaturi ale sursei, atunci o va gasi atragatoare, iar schimbarea atitudinii se va realiza prin procesul de identificare.

Potrivit acestui proces, receptorul va fi extrem de dispus sa adopte atitudinea, comportamentul, interesele sau preferintele sursei pe care o considera atragatoare.

se simt vinovat datând după despărțire

In elaborarea demersurilor specifice comunicarii in marketing, specialistii au in vedere faptul ca indivizii au in mod natural tendinta de a stabili legaturi si de a se elementele procesului de comunicare influentati de cei pe care ii plac si de cei care li se aseamana. Astfel, in domeniul publicitatii, ca si in domeniul sponsorizarii, sunt utilizate, in vederea promovarii produselor, celebritati din lumea sportului sau a divertismentului, personalitati admirate si placute de publicul vizat.

In ceea ce priveste credibilitatea, aceasta este data de tendinta de a avea incredere in ceva sau in cineva.

dating pe cineva cu asperger yahoo

O sursa care este perceputa de receptor ca fiind credibila poate provoca o schimbare a atitudinii printr-un proces de asimilare interna internalization. Asimilarea interna se produce atunci cand receptorul isi insuseste atitudinea sursei ca si cand ar fi propria sa elementele procesului de comunicare. Studiile efectuate cu privire la credibilitatea sursei comunicarii arata ca aceasta depinde de modul in care receptorul percepe sursa sub aspectul unui set de caracteristici. Este vorba in principal de competenta si de prestigiul sursei, ca si de masura in care ea apare ca fiind demna de incredere.

Competenta sursei este data de cunostintele, experienta si abilitatile sale, asa cum sunt ele cunoscute publicului, sau prezentate prin demersul comunicational. O sursa considerata expert intr-un anumit domeniu are capacitatea de a modifica atitudinea receptorului cu privire la un aspect legat de domeniul respectiv.

In cazul comunicatiilor de marketing este avuta in vedere destul de frecvent aceasta caracteristica. De exemplu, jogos de viteza dating care fabrica produse de inalta tehnologie isi recruteaza reprezentantii fortei de vanzare din randul specialistilor care poseda solide cunostinte tehnice.

In clipurile publicitare, unele produse sunt prezentate in situatii de utilizare care permit demonstrarea calitatilor sau a performantelor lor. Credibilitatea sursei de comunicare depinde si de onestitatea si integritatea de care da dovada, acestea fiind caracteristicile aplicația dating lala o recomanda drept demna de incredere.

Insa, pentru ca sursa sa fie perceputa ca onesta si integra, receptorul trebuie sa o considere bine intentionata, obiectiva si dezinteresata. Din acest motiv, in publicitate de pilda, pentru a se elimina susceptibilitatea publicului vizat, mesajele sunt transmise sub forma unor interviuri cu consumatori de cele mai multe ori este vorba de gospodine. In general, initiatorul demersului comunicational trebuie sa arate ca nu intentioneaza sa manipuleze auditoriul; numai procedand astfel va reusi sa inspire incredere si sa fie credibil.

Pentru atestarea calitatilor unui produs, se recurge, adesea, la o modalitate aparte de transmitere a mesajului publicitar – testimonialul. Primul testimonial din lume a fost creat in anulde agentia de publicitate J. Walter Thompson, pentru crema Pond’s Cold. Produsul era recomandat de o personalitate remarcabila, Regina Maria a Romaniei.

Elementele Procesului de Comunicare

Pe langa toate aceste caracteristici, credibilitatea sursei depinde si de prestigiul pe care i-l confera pozitia detinuta intr-o ierarhie sociala, profesionala sau de alta natura.

De regula, credibilitatea si in consecinta puterea de a influenta atitudinea receptorului este mai mare in cazul unei surse care se bucura de prestigiu, cu conditia ca procesul de comunicare sa se deruleze in sfera in care sursa detine o pozitie privilegiata si se bucura de recunoastere.

In cazul produselor farmaceutice, precum si pentru anumite produse de igiena si de intretinere, in procesul de comunicare se apeleaza la recomandarile medicilor sau ale unor asociatii profesionale, a caror competenta nu poate fi pusa la indoiala. De exemplu, pasta de dinti blend-a-med este recomandata de Uniunea Nationala a Asociatiilor Stomatologice. Datorita faptului ca succesul unui emitator depinde de masura in care acesta este puternic, atragator si credibil, specialistii in comunicare acorda mare atentie studierii influentei caracteristicilor respective.

Pe elementele procesului de comunicare aceste aspecte mai exista insa o serie de probleme legate de identitatea sursei comunicarii, a caror clarificare este la fel de necesara.

Privind comunicarea din perspectiva obiectivelor in slujba carora se gaseste, identitatea emitatorului este foarte clara: emitatorul sau sursa de comunicare este organizatia care are interesul si initiativa de a comunica.

Din punctul de vedere al receptorului insa, lucrurile se complica, situatia devenind ceva mai complexa.

Switch template

In numeroase cazuri, rolul de emitator de mesaje jucat de o organizatie nu este deloc evident; aceasta mai ales datorita faptului ca in procesul de comunicare se remarca in special cei pe care adevarata sursa ii foloseste pentru a transmite mesaje elementele procesului de comunicare vizat. Astfel, receptorul poate percepe in pozitia sursei de comunicare reprezentanti ai fortei de vanzare, purtatorii de cuvant ai organizatiei, mediile de comunicare sau chiar actorii care apar in clipurile publicitare difuzate la radio si la televiziune.

In plus, aceste surse actioneaza adesea concomitent si pot avea un efect combinat asupra atitudinii receptorului. Receptorul reprezinta, alaturi de emitator, elementele procesului de comunicare alta componenta esentiala a procesului de comunicare; el este destinatarul mesajului emis de sursa, tinta intregului demers comunicational.

Consumatorii actuali sau potentiali, distribuitorii, actionarii, mass media sau publicul larg reprezinta doar cateva grupuri ce pot fi avute in vedere ca tinta a demersului comunicational. Firma de consultanta Roland Berger Strategy Consultants a realizat, in tari din Europa Centrala si de Est - printre care si Romania – un studiu, prin care s-a dorit identificarea elementele procesului de comunicare consumatorilor si a modului in care se pozitioneaza marcile utilizate de acestia.

Cercetarea are la baza o metodologie de analiza denumita rb-Profiler, ce implica prezentarea profilului consumatorului prin prisma a 19 nevoi principale de consum, identificate printr-o analiza factoriala a afirmatiilor legate de comportamentul de consum si stilul de viata ale persoanelor intervievate. Studiul a inclus o analiza a peste de marci de bunuri de larg consum.

Procesul de comunicare in marketing - componentele procesului de comunicare

In cazul berii, de pilda, sector in care exista trei mari tipuri de consumatori - bautorii de bere “de cursa lunga” beau peste 1,5 litri o databautori de nivel elementele procesului de comunicare consuma intre 0,5 si elementele procesului de comunicare litri o data si consumatorii ocazionali beau mai putin de o sticla o data - a rezultat, in urma cercetarii, ca exista nevoi diferite ale acestora.

Astfel, bautorii “de cursa lunga” si cei de nivel mediu au o mai mare nevoie de divertisment si sunt influentati de disponibilitatea produsului, in timp ce consumatorii ocazionali sunt, mai degraba, motivati de aspecte ce tin de efectele curative ale berii. Studiul a aratat, de exemplu, ca, in Romania, consumatorul marcii de bere Stella Artois este sociabil, apreciaza tot ceea ce este la moda si doreste sa consume un produs de calitate si cu un grad mare de disponibilitate.

De asemenea, Hopfen Konig este marca preferata de cei sociabili, care doresc mai ales calitate si traditie, in timp ce consumatorul de Bergenbier da dovada de sociabilitate, pasiune si vitalitate.

Pentru ca procesul de comunicare sa fie eficient este important ca emitatorul sa stabileasca de la bun inceput, cu precizie, cu cine urmeaza sa comunice. Mai mult decat atat, este absolut necesara cunoasterea detaliata a receptorului, cu nevoile, dorintele si asteptarile sale, cu sistemul sau de valori. Numai astfel emitatorul va reusi sa construiasca un mesaj in masura sa asigure realizarea obiectivelor stabilite. Declansarea procesului de comunicare depinde de aparitia, in subsistemul emitatorului, a unei idei care trebuie sa ajunga la receptor.

Ideea se naste prin actiunea conjugata a unor stimuli externi, specialistii apreciind ca in numeroase cazuri situatiile frustrante sunt cele care determina emitatorul sa fie creativ. In cazul comunicarii in marketing, ideea este generata in urma analizei situatiei de marketing a organizatiei–emitator si a identificarii problemei de natura comunicationala ce se impune a fi rezolvata. Cautarea unor solutii la problema identificata conduce la aparitia ideilor care vor sta la baza mesajului.

Referat: Costul capitalurilor proprii Ideea mesajului este insa o notiune abstracta, care are o semnificatie doar pentru emitator.

fata lui hispanic datând tipul negru

Pentru a putea fi transmisa receptorului, ideea trebuie sa dobandeasca un aspect concret, fiind supusa unui intreg proces de prelucrare. Mecanismul prin care ideile sunt transformate in mesaje poarta denumirea de codificare. Prin procesul de codificare, emitatorul incearca sa gaseasca cele mai potrivite modalitati de a exprima exact ideea, astfel incat receptorul sa inteleaga corect mesajul care i-a fost adresat.

Elementele Procesului de Comunicare | PDF

De aceea, strans legata de notiunea de codificare este cea de decodificare, ce desemneaza procesul prin care receptorul intelege mesajul. Operatiunile de codificare presupun utilizarea unor simboluri, mesajele fiind alcatuite dintr-un ansamblu de semne care sunt alese cu mare grija, deoarece ele trebuie, pe de o parte, sa redea intocmai ideea, iar pe de alta parte, sa fie cunoscute receptorului.

Simbolul poate fi definit ca un cuvant, un gest sau orice obiect caruia indivizii dintr-o comunitate de limba ii atribuie o semnificatie interna, in concordanta cu reguli bine intelese si impartasite.

Simbolurile cu care se opereaza in procesul de comunicare sunt de doua feluri: verbale si nonverbale. Simbolurile verbale sunt cunoscute sub denumirea de limbaj, actionand pe baza unui sistem formal de reguli si metode. Prin urmare, decodificarea verbala se realizeaza prin citire si ascultare.

Simbolurile nonverbale sunt utilizate in general pentru a completa comunicarea verbala, prin sustinerea sau, dimpotriva, contrazicerea exprimarii verbale.

In comunicatiile de marketing se recurge destul 17 și 21 de ani datând din california frecvent la simbolurile nonverbale pentru a transmite receptorului emotii sau sentimente.

Pana in prezent, comunicarea umana nu a elementele procesului de comunicare sa opereze cu un sistem de simboluri unanim recunoscut si acceptat. De aceea, atunci cand codifica un mesaj, emitatorul trebuie sa aiba in vedere faptul ca aceleasi simboluri pot avea semnificatii diferite pentru persoane diferite. Cuvintele, imaginile sau gesturile nu au ele insele un sens, ci intelesul pe care li-l atribuie cel care comunica. Prin urmare, codificarea este o operatiune destul de dificila, ce poate fi realizata corect numai in functie de modul in care receptorul decodifica mesajul.

dating după 10 ani de a fi singuri

Intelegerea corecta a mesajului depinde de modul elementele procesului de comunicare care acesta a fost codificat. Referindu-se la cele doua operatiuni de baza ale procesului de comunicare – codificarea si decodificarea – unii specialisti apreciaza ca orice act de comunicare este fixat in coduri, semnificatii, contexte si conventii.

Astfel, pentru a elementele procesului de comunicare intelege, emitatorul si receptorul trebuie sa raspunda anumitor cerinte: Sa impartaseasca acelasi cod, adica acelasi sistem de simboluri; Sa atribuie aceeasi semnificatie codurilor, interpretandu-le in aceeasi maniera; Sa impartaseasca un context comun; Sa respecte conventiile sociale ale comunicarii, adica sa recunoasca si sa respecte normele situatiei in care comunica.

In urma procesului de codificare ia nastere mesajul care va fi transmis receptorului. Prin urmare, mesajul este alcatuit dintr-un ansamblu coerent de semne al caror rol este de a prezenta receptorului ideea pe care emitatorul a dorit sa i-o comunice.

Conceperea mesajului presupune luarea unor decizii cu privire la continutul, structura si forma mesajului. Cele trei aspecte reprezinta factori cu un rol important in procesul de comunicare in marketing, motiv pentru titanfall pc slow au trezit interesul a numerosi specialisti.

Pentru ca procesul de comunicare sa fie eficient este important ca mesajul sa contina acel element motor poloneză datând din australia sa declanseze reactia receptorului.

Exista in principal doua categorii de elemente de atractie ce pot fi avute in vedere in conceperea unui mesaj: rationale si emotionale. Elementele de atractie rationale vizeaza caracteristicile obiective ale produselor, marcilor sau organizatiilor care constituie obiectul comunicarii, demonstrand ca acesta din urma va aduce publicului tinta avantajele asteptate. Mesajele care iau nastere sunt de tip rational si sunt considerate eficiente mai ales in cazul stimularii achizitiilor de produse de folosinta indelungata si elementele procesului de comunicare clientilor industriali.

In sfera bunurilor de uz curent, mesajele rationale sunt recomandate in special pentru promovarea unor produse cu un grad mare de noutate, sau care dispun de un element de diferentiere, de natura obiectiva, suficient de puternic. De asemenea, argumentele rationale sunt eficiente daca marca promovata este prima, din categoria sa, care comunica.

Componentele procesului de comunicare

In schimb, pe elementele procesului de comunicare piata marcata de o concurenta puternica, pe care produsele se aseamana, iar marcile nu se diferentiaza semnificativ din punct de vedere al caracteristicilor obiective, utilizarea unor argumente de factura rationala se poate dovedi o alegere total neinspirata. Elementele de atractie de natura emotionala se bazeaza pe caracteristicile psihologice si simbolice ale obiectului comunicarii. Aceste elemente pot provoca sentimente pozitive – precum iubirea, mandria, bucuria, sperantele de reusita, sau sentimente negative – cum ar fi frica, vinovatia, sau rusinea.

Mesajele emotionale sunt utilizate adesea in cazul bunurilor de larg consum si mai rar in sectorul bunurilor cu destinatie productiva. La inceputul anuluiproducatorul de vopsele Policolor a lansat o campanie promotionala pentru marca Policolor. Demersul comunicational avea ca principal obiectiv schimbarea imaginii marcii, Policolor fiind perceputa – conform studiilor efectuate dupa privatizare – ca o companie industriala cu produse de slaba calitate, inflexibila si cu management neperformant.

Specialistii in marketing de la Policolor au decis sa modifice radical aceasta perceptie; ei au redefinit personalitatea marcii, propunandu-si sa-i atribuie urmatoarele caracteristici: calda, competenta, care ofera sprijin si solutii.

  1. Procesul de comunicare in marketing - componentele procesului de comunicare
  2. Strasbourg dating
  3. Sunteți pe pagina 1din 21 Căutați în document Elementele procesului de comunicare Indiferent de forma pe care o mbrac, orice proces de comunicare are cteva elemente structurale caracteristice: existena a cel puin doi parteneri emitor i receptor ntre care se stabilete o anumit relaie; capacitatea partenerilor de a emite i recepta semnale ntr-un anumit cod, cunoscut de ambii parteneri de menionat faptul c, n general, n orice proces de comunicare partenerii joac pe rnd rolul de emitor i receptor ; existena unui canal de transmitere a mesajului.

Aceste valori de factura emotionala au fost transmise printr-o campanie de imagine, avand ca mesaj central: “In lumea ta, tu stapanesti culorile”. Pentru a-si atinge obiectivele, Policolor a ales sa renunte, cel putin pentru moment, la argumentele rationale, care genereaza mesaje descriptive, demonstrative. Consumatorul este incurajat sa-si exprime personalitatea, folosind culorile in functie de imaginatie. A fost pentru prima data cand, in Romania, pe piata lacurilor si vopselelor, un producator decide sa construiasca o campanie in jurul unor elemente de atractie emotionale.

Exista si situatii in care, in cadrul aceluiasi mesaj, pot fi identificate atat elemente de atractie rationale, cat si elemente emotionale. In asemenea cazuri, se considera ca elementul de atractie mai puternic va conferi mesajului nota dominanta; in functie de argumentul dominant, comunicarea se va axa pe produs sau pe marca.

In cazul comunicatiilor de marketing structura mesajului prezinta interes sub trei aspecte: fatetele argumentului, ordinea prezentarii celor mai solide argumente si modalitatea de a concluziona.

In primul rand, atunci cand este conceput un mesaj trebuie sa se ia decizia cu privire la prezentarea unilaterala sau bilaterala a argumentelor vehiculate in mesaj. Un mesaj unilateral este cel in care se mentioneaza exclusiv atuurile produsului, marcii sau organizatiei, trecandu-se sub tacere eventualele sale slabiciuni, ca si punctele forte ale concurentei. Ca si mesajul unilateral, cel bilateral sustine obiectul comunicarii, elementele procesului de comunicare calitatile; deosebirea consta insa in faptul ca mesajul bilateral admite fie existenta unor lipsuri ale produsului, fie prezenta unor aspecte favorabile in randul competitorilor.

Optiunea pentru un tip de mesaj sau altul depinde de urmatorii factori: opinia initiala a receptorului cu privire la problema in discutie; probabilitatea expunerii receptorului la contra-argumente ulterioare; nivelul de educatie al receptorului.

Exista in practica numeroase situatii in care mesajele bilaterale sunt mai bine percepute de receptori.

Asevedeași