Datând un om de clasă muncitor

Scris: în toamna anului [1] Publicat: înîn culegerea Rabotnik nr. Lenin, Opere alese,Editura Politică, p. După prietenul său Karl Marx d decedat înEngels a fost cel mai de seamă om de ştiinţă şi dascăl al proletariatului contemporan din întreaga lume civilizată.

Din ziua în care soarta a făcut ca drumul lui Karl Marx să se întîlnească cu acela al lui Friedrich Engels, opera vieţii celor doi prieteni a devenit opera lor comună. De aceea, spre a putea înţelege ce a făcut Friedrich Engels pentru proletariat, trebuie să ne dăm limpede seama de însemnătatea învăţăturii şi activităţii lui Marx în dezvoltarea mişcării muncitoreşti contemporane.

Marx şi Engels au fost primii care au arătat că clasa muncitoare, cu revendicările ei, este un produs necesar al ordinii economice contemporane, care, o dată cu burghezia, creează şi organizează în mod datând un om de clasă muncitor proletariatul; ei au arătat că nu încercările binevoitoare ale unor generoşi, ci lupta de clasă a proletariatului organizat va izbăvi omenirea de calamităţile în care se zbate acum.

Marx şi Engels au fost primii care, în lucrările lor ştiinţifice, au demonstrat că socialismul nu este născocirea unor visători, ci scopul final şi rezultatul necesar al dezvoltării forţelor de producţie în societatea contemporană. Întreaga istorie scrisă de pînă acum a fost istoria luptei de clasă, succesiunea dominaţiei şi a victoriilor unor clase sociale asupra altora.

Şi lucrurile vor continua să meargă astfel pînă cînd vor dispărea bazele luptei de clasă şi ale dominaţiei de clasă: proprietatea privată şi producţia socială haotică. Interesele proletariatului reclamă desfiinţarea acestor baze, şi de aceea împotriva lor trebuie îndreptată lupta de clasă conştientă a muncitorilor organizaţi. Iar orice luptă de clasă este o luptă politică.

Aceste concepţii ale lui Marx şi Engels au fost însuşite acum de întregul proletariat care luptă pentru eliberarea sa. Dar în anii '40, cînd cei doi prieteni au început să activeze pe tărîmul literaturii socialiste şi să participe la mişcările sociale din vremea lor, aceste concepţii reprezentau ceva cu totul nou.

Pe vremea aceea erau mulţi oameni, cu şi fără talent, cinstiţi şi necinstiţi, care, antrenaţi în lupta pentru libertate politică, împotriva puterii absolute a regilor, poliţiei şi popilor, nu vedeau antagonismul dintre interesele burgheziei şi cele ale proletariatului.

Aceşti oameni nici nu admiteau ideea că muncitorii ar putea acţiona ca o forţă socială de sine stătătoare. Pe de altă parte, existau mulţi visători, adesea geniali, care credeau că nu trebuie decît să-i convingi pe cîrmuitori, să convingi clasele dominante că orînduirea socială contemporană este nedreaptă, şi atunci va putea fi lesne întronată pacea şi prosperitatea generală pe pămînt.

Ei visau să ajungă la socialism fără luptă. În sfîrşit, mai toţi socialiştii şi în general prietenii datând un om de clasă muncitor atunci ai clasei muncitoare nu vedeau în proletariat decît o plagă şi constatau cu groază că o dată cu creşterea industriei creşte pll hanna și caleb dating în viața reală această plagă. În opoziţie cu teama generală pe care o inspira dezvoltarea proletariatului, Marx şi Engels şi-au pus toate speranţele în creşterea necontenită a proletariatului.

Cu cît proletarii vor fi mai numeroşi, dating 60+ atît mai mare va fi forţa lor ca clasă revoluţionară, cu atît socialismul va fi mai aproape şi mai posibil. În puţine cuvinte, meritele lui Marx şi Engels în faţa clasei muncitoare pot fi exprimate astfel: ei au învăţat clasa muncitoare să se cunoască pe sine şi să dobîndească conştiinţă de sine, iar în locul visurilor au pus ştiinţa. Iată de ce numele şi viaţa lui Engels trebuie să fie cunoscute de fiecare muncitor, iată de ce se cuvine ca în datând un om de clasă muncitor noastră, care, ca şi toate publicaţiile noastre, are ca scop trezirea conştiinţei de clasă a muncitorilor ruşi, să descriem pe scurt viaţa şi activitatea lui Friedrich Engels, unul dintre cei doi mari dascăli ai proletariatului contemporan.

Engels s-a născut înla Barmen, în provincia renană a regatului prusian. Tatăl său era datând un om de clasă muncitor. Îndin motive de ordin familial, Engels a fost nevoit să părăsească băncile liceului fără să-l fi terminat şi să intre funcţionar la o casă de comerţ din Bremen.

Account Options

Îndeletnicirile comerciale nu l-au împiedicat pe Engels să-şi îmbogăţească cunoştinţele ştiinţifice şi politice. Încă de pe băncile liceului, el s-a pătruns de ură împotriva datând un om de clasă muncitor şi a samavolniciei birocraţilor.

Studiul filozofiei l-a dus şi mai departe. În filozofia germană domnea pe vremea aceea doctrina lui Hegel işi Engels deveni adeptul ei.

Masacrarea de către poliţie a minerilor grevişti de la Marikana reprezintă un punct de cotitură pentru Africa de Sud post Apartheid şi pentru lupta de clasă internaţională. Aceasta demonstrează că perspectiva "întăririi celor de culoare" şi "revoluția democratică naţională" care a încercat să ofere baza pentru depăşirea opresiunii economice și sociale a eşuat în totalitate.

Deşi Hegel însuşi fusese un admirator al statului prusian absolutist, în serviciul căruia a funcţionat în calitate de profesor la Universitatea din Berlin, doctrina lui Hegel era o doctrină revoluţionară. Încrederea lui Hegel în raţiunea umană şi în drepturile ei, precum şi teza fundamentală a filozofiei hegeliene că în univers are loc un proces permanent de schimbare şi dezvoltare au făcut ca acei discipoli ai filozofului berlinez care nu voiau să se împace cu realitatea să ajungă la ideea că şi lupta împotriva acestei realităţi, împotriva nedreptăţii existente şi răului care domneşte în lume, îşi are rădăcina în legea universală a dezvoltării veşnice.

Fată franceză escortă paca sex video videoclipuri gratuite cu cumloaders fututi hotmail spania începe sesiunea chamartin, Căutați site uri de întâlniri gratuite leneș site uri de întâlniri gratuite swinger chat gratuit prostituate vitoria elda prostituate Cele mai bune site uri pentru a întâlni oameni pentru întâlniri personale gratuite udine videoclipuri porno cu escortă north trans gratuite mângâind telefonul erotic matur Manga hentai videoclipuri sexuale dur visuri erotice ale femeilor chat gratuit pentru a întâlni fete videoclipuri gratis tetonas squirt xxx. Micuță curvă neagră curvă soție porno public nu vrea să escorteze marsilia rețea de întâlniri site de întâlniri serioase pula mare zboară bucătărie matură slut publicitar mobil de dragoste lesbiansex cele mai frumoase curve nude amateurs de sports gisele nude pics anunt femeie placuta trieste cupluri aosta neuhausen am rheinfall site de întâlniri sexualeMai multe curve fac dragoste îi vedem păsărică o curvă sexy prostituate dracului de prostituate cubaneze Lesbian maitresse dominatrice paris videoclipuri porno femeile cu dorința de a dracu caută singure fie că este cel mai bun site de matrimoniale fie că găsești un site de matrimoniale complet gratuit, Filme cu prostituate curve în montera filme gratuite pirno lesbiene în acțiune scena xxx în păzitorul de noapte doar 18 păsărică Peste 50 de întâlniri sexy și grase dominatrix femme agua sex porno și filme actrițe porno escort puymoyen whatsapp al curvelor columbiene numere de curve acasă swinger matur vip paris escorte.

Dacă totul se dezvoltă, dacă unele instituţii sînt înlocuite prin altele, atunci de ce să dăinuie veşnic absolutismul regelui Prusiei sau al ţarului Rusiei, îmbogăţirea unei minorităţi infime pe seama majorităţii imense, dominaţia burgheziei asupra poporului?

Filozofia lui Hegel vorbea despre dezvoltarea spiritului şi a ideilor, era o filozofie idealistă. Ea deducea din dezvoltarea spiritului dezvoltarea naturii, a omului şi a relaţiilor dintre oameni, a relaţiilor sociale. În opoziţie cu Hegel şi cu ceilalţi hegelieni, Marx şi Engels au fost materialişti. Privind universul şi omenirea prin prisma materialismului, ei au văzut că, după cum la baza tuturor fenomenelor naturii stau cauze materiale, tot astfel dezvoltarea societăţii omeneşti este determinată de dezvoltarea unor forţe materiale, a forţelor de producţie.

De dezvoltarea forţelor do producţie depind relaţiile care se statornicesc între oameni în producţia obiectelor necesare satisfacerii nevoilor omului. În aceste relaţii trebuie căutată explicarea tuturor fenomenelor vieţii sociale, a năzuinţelor, ideilor şi legilor omeneşti.

Dezvoltarea forţelor de producţie creează relaţii sociale bazate pe proprietatea privată, dar în prezent vedem că aceeaşi dezvoltare a forţelor de producţie răpeşte majorităţii proprietatea şi o concentrează în mîinile unei minorităţi infime. Ea desfiinţează proprietatea, baza ordinii sociale contemporane; ea însăşi tinde spre acelaşi ţel pe care şi l-au propus socialiştii.

Socialiştii trebuie doar să-şi dea seama care forţă socială, în virtutea situaţiei ei în societatea contemporană, este interesată în înfăptuirea socialismului şi să imprime acestei forţe dating etica intereselor şi a misiunii ei istorice. Această forţă este proletariatul. Pe acesta Engels a ajuns să-l cunoască în Anglia, în centrul industriei engleze, la Manchester, unde se mutase înintrînd în serviciul casei de comerţ la care era asociat tatăl său.

Engels nu se limita să stea în birourile fabricii; el cutreiera cartierele murdare în care se adăposteau muncitorii şi vedea cu propriii săi ochi mizeria şi suferinţele lor. Dar, nemulţumindu-se cu constatările sale personale, el a citit tot ce s-a scris pînă la el cu privire la situaţia clasei muncitoare din Anglia şi a studiat cu cea mai mare atenţie toate documentele oficiale care-i erau accesibile. Şi pînă la Engels s-au găsit foarte mulţi care să descrie suferinţele proletariatului, arătînd că trebuie ajutat.

Dar Engels a fost primul care a spus că proletariatul nu este numai o clasă care suferă; că tocmai ruşinoasa situaţie economică în care se află proletariatul îl împinge în mod irezistibil înainte şi-l determină să lupte pentru eliberarea sa definitivă. Iar proletariatul care luptă se va ajuta singur.

Mişcarea politică a clasei muncitoare va face ca muncitorii să ajungă în mod necesar la conştiinţa faptului că ei nu au altă ieşire decît socialismul. Pe de altă parte, socialismul va deveni o forţă numai atunci cînd va ajunge să fie ţelul luptei politice a clasei muncitoare.

Iată ideile fundamentale ale cărţii lui Engels despre situaţia clasei muncitoare din Anglia, idei care sînt acum un bun al întregului proletariat conştient, angajat pe calea luptei, dar care pe atunci erau cu totul noi. Aceste idei au fost expuse într-o carte captivantă, plină de cele mai autentice şi mai zguduitoare tablouri din viaţa de mizerie a proletariatului englez.

Această carte a fost un cumplit rechizitoriu împotriva capitalismului şi a burgheziei. Ea a produs o impresie foarte puternică. Cartea lui Engels a început să fie citată pretutindeni ca una care oglindeşte în modul cel mai veridic situaţia proletariatului datând un om dating idei în londra clasă muncitor.

Şi într-adevăr, nici pînă în şi nici mai tîrziu n-a mai apărut o descriere atît de vie şi de veridică a vieţii de mizerie a clasei muncitoare. Engels a devenit socialist abia în Anglia. La Manchester el a venit în contact cu militanţii mişcării muncitoreşti engleze din acea vreme şi a început să colaboreze la diverse publicaţii socialiste engleze.

Înpe cînd se întorcea în Germania, el s-a oprit la Paris, unde a făcut cunoştinţă cu Marx, cu care intrase în corespondenţă încă mai înainte. La Paris, sub influenţa socialiştilor francezi şi a vieţii din Franţa, Marx devenise şi el socialist. Domnii Bauer priveau de sus proletariatul, văzînd în el o masă necritică. Marx şi Engels s-au ridicat cu hotărîre împotriva acestui curent absurd şi dăunător.

În numele personalităţii umane reale, în numele muncitorului, călcat în picioare de clasele dominante şi de stat, ei proclamă, în locul contemplării, lupta pentru o mai bună orînduire a societăţii. Forţa capabilă să ducă o asemenea luptă şi avînd interesul s-o ducă, ei o văd, fireşte, în proletariat. Contactul cu Engels a contribuit incontestabil ca Marx să se decidă să studieze economia politică, ştiinţa în care lucrările sale au produs o adevărată revoluţie. Din pînă în Engels a stat la Bruxelles şi la Paris, îmbinînd studiile ştiinţifice cu activitatea practică în mijlocul muncitorilor germani din aceste oraşe.

Această cărticică valorează cît volume întregi: spiritul ei animă şi călăuzeşte pînă în ziua de azi întregul proletariat organizat şi luptător al lumii civilizate. Revoluţia dincare a izbucnit întîi în Franţa şi apoi s-a extins şi în alte ţări vest-europene, i-a readus pe Marx şi pe Engels în patrie. Cei doi prieteni au fost sufletul tuturor aspiraţiilor democrat-revoluţionare în Prusia renană. Cît timp a existat cea mai mică posibilitate, ei au luptat în apărarea intereselor poporului şi ale libertăţii împotriva forţelor reacţionare.

După cum se ştie, reacţiunea a învins. Marx, care în timpul cît trăise în străinătate ca emigrant pierduse cetăţenia prusiană, a fost expulzat, iar Engels a participat la insurecţia armată a poporului, a luat parte la trei bătălii pentru libertate, iar după înfrîngerea răsculaţilor s-a refugiat în Elveţia şi de acolo la Londra.

Istoria tuturor societăţilor de pînă azi 2 este istoria luptelor de clasă. Omul liber şi sclavul, patricianul şi plebeul, nobilul şi iobagul, meşterul 3 şi calfa, într-un cuvînt asupritorii şi asupriţii se aflau într-un permanent antagonism, duceau o luptă neîntreruptă, cînd ascunsă, cînd făţişă, o luptă care de fiecare dată se sfîrşea printr-o prefacere revoluţionară a întregii societăţii, sau prin pieirea claselor aflate în luptă.

La Londra s-a stabilit şi Marx. Engels redeveni curînd funcţionar, iar ulterior şi asociat al casei de comerţ din Manchester în serviciul căreia se aflase primii ani de după Pînă în el a locuit în Manchester, iar Marx la Londra, ceea ce nu i-a împiedicat însă să fie în cel mai strîns contact spiritual: îşi scriau aproape zilnic.

În această corespondenţă, cei doi prieteni făceau un schimb reciproc de păreri şi de cunoştinţe, continuînd să elaboreze în comun socialismul ştiinţific.

În Engels s-a mutat la Londra, şi pînă lacînd a încetat din viaţă Marx, a continuat viaţa lor spirituală comună, plină de muncă încordată. Marx s-a ocupat cu analiza fenomenelor complexe ale economiei capitaliste.

Capitalism

În lucrări scrise la un nivel destul de accesibil şi avînd adeseori un caracter polemic, Engels a cercetat, în lumina concepţiei materialiste a istoriei şi a teoriei economice a lui Marx, cele mai generale probleme ale ştiinţei şi diferite fenomene din domeniul trecutului şi al prezentului.

Zasulici, Geneva, [15]. Marx a murit înainte de a fi reuşit să dea o formă definitivă monumentalei sale opere, consacrată cercetării capitalului.

În el a publicat volumul al II-lea, iar în volumul al III-lea el nu a mai avut timp să pregătească pentru tipar şi volumul al IV-lea [16]. Pregătirea pentru tipar a acestor două volume a necesitat foarte multă muncă. Străvechi legende ne vorbesc despre emoţionante exemple de prietenie. Proletariatul european poate să spună că ştiinţa lui a fost creată de doi savanţi şi luptători ale căror legături întrec cele mai emoţionante legende antice despre prietenie între oameni. Engels i-a dat întotdeauna — şi, în general, pe bună dreptate — întîietate lui Marx.

Meniu de navigare

Dragostea lui pentru Marx în timpul vieţii acestuia şi venerarea memoriei lui după moarte nu cunoşteau margini. Acest luptător aspru şi acest gînditor sever ştia să iubească din toată inima.

După mişcarea din aniiaflîndu-se în exil, Marx şi Engels nu s-au ocupat numai cu ştiinţa. Engels a participat şi el îndeaproape la activitatea acestei asociaţii.

Dimpotrivă, se poate spune că însemnătatea lor ca conducători spirituali ai mişcării muncitoreşti a crescut mereu, pentru că mişcarea însăşi creştea necontenit. Rămas singur după moartea lui Marx, Engels a continuat să fie sfătuitorul şi conducătorul socialiştilor europeni. Lui i se adresau pentru sfaturi şi directive, în egală măsură, atît socialiştii germani, a căror forţă, cu toate persecuţiile din partea stăpînirii, creştea rapid şi necontenit, cît şi reprezentanţii ţărilor înapoiate, de pildă spaniolii, romînii, ruşii, care trebuiau să-şi chibzuiască şi să-şi măsoare primii lor paşi.

Cu toţii sorbeau din bogata comoară de cunoştinţe şi de experienţă a bătrînului Engels. Marx şi Engels, care cunoşteau amîndoi limba rusă şi citeau cărţi ruseşti, au purtat un viu interes Rusiei, au urmărit cu simpatie mişcarea revoluţionară rusă şi au întreţinut legături cu revoluţionarii ruşi.

Amîndoi au devenit socialişti după ce mai înainte fuseseră democraţi, şi sentimentul democratic al urii împotriva samavolniciei politice era extrem de viu în inimile lor.

Africa de Sud după masacrul de la Marikana

Acest sentiment politic nemijlocit, îmbinat cu profunda înţelegere teoretică a legăturii dintre samavolnicia politică şi asuprirea economică, precum şi bogata lor experienţă de viaţă, i-a făcut pe Marx şi Engels să fie deosebit de sensibili tocmai sub raport politic. De aceea lupta eroica a unui mic mănunchi de revoluţionari ruşi împotriva puternicei cîrmuiri ţariste a găsit în inimile acestor încercaţi revoluţionari un ecou deosebit de viu.

• Africa de Sud după masacrul de la Marikana - World Socialist Web Site
• Etimologie[ modificare modificare sursă ] Termenul "capitalist", adică proprietar al capitalului, a apărut mai devreme decât termenul "capitalism" și datează de la mijlocul secolului al XVII-lea.
• Capitalism - Wikipedia
• Karl Marx şi Friedrich Engels (): Manifestul Partidului Comunist - I
• V. I. Lenin (): Friedrich Engels
• Matrimoniale rm valcea cu nr telefon
• Машины параллельной обработки сконструированы для того, чтобы думать, а не запоминать.

Dimpotrivă, tendinţa de a ignora, de dragul unor pretinse avantaje economice, sarcina cea mai imperioasă şi mai importantă, a socialiştilor ruşi — cucerirea libertăţii politice — le părea în mod firesc suspectă şi era chiar socotită de ei ca o trădare a marii cauze a revoluţiei sociale. Or, spre a putea lupta pentru emanciparea sa economică, proletariatul trebuie să-şi cucerească anumite drepturi politice.

Pe lîngă aceasta, atît Marx cît şi Engels vedeau limpede că revoluţia politică din Rusia va avea o însemnătate uriaşă şi pentru mişcarea muncitorească din Europa occidentală. Rusia absolutistă a fost întotdeauna un reazem al întregii reacţiuni europene. Situaţia internaţională deosebit de avantajoasă în care a fost pusă Rusia în urma războiului dincare a instaurat pentru mult timp discordia între Germania şi Franţa, n-a făcut, desigur, decît să sporească însemnătatea Rusiei ţariste ca forţă reacţionară.

Numai o Rusie liberă, care nu va trebui nici să asuprească pe polonezi, finlandezi, germani, armeni şi alte popoare mici, nici să asmută în permanenţă Franţa şi Germania una împotriva celeilalte, va permite Europei contemporane să respire uşurată de povara pregătirilor de război, va slăbi poziţiile tuturor elementelor reacţionare din Europa şi va spori forţa clasei muncitoare din Europa. De aceea Engels dorea cu ardoare, şi din punctul de vedere al succeselor mişcării muncitoreşti din Occident, înscăunarea libertăţii politice în Rusia În persoana lui Engels, revoluţionarii ruşi au pierdut pe cel mai bun prieten al lor.

Veşnică fie amintirea lui Friedrich Engels, marele luptător şi dascăl al proletariatului!