Viteza inteligentă dating praha

Maria Olaru Aşa se face că mass-media plasează tinerii români la graniţa dintre semi-analfabetism şi filistinism, acuzându-i de adoptarea şi chiar consolidarea unor valori false.

Premieră în Sectorul 2. Stație viteza inteligentă dating praha compostare a deșeurilor, deschisă în parcul Cinema Floreasca În perioada —o echipă de cercetători de la facultăţile de Filosofie şi Litere, din Bucureşti, au iniţiat un studiu pentru alcătuirea unei Antropologii somato-psihologice româneşti. Cercetarea a pornit de la o observaţie referitoare la coeficientul de inteligenţă al românilor care părea să difere de la o regiune la alta.

Cât de inteligenţi erau românii în anii '40 şi care este situaţia acum?

Ea urma să servească Guvernului României pentru a facilita elaborarea unei politici economice. Condus de I. Nestor şi C. Cu alte cuvinte, ei au analizat, în mare, gândirea logică a fiecărui individ care a luat parte la studiu. Rezultatele obţinute în urma măsurării inteligenţei au speed​​ dating evenimente în florida de sud completate de altele, obţinute ca urmare a unor cercetări cu privire la personalitate, imaginaţie, spirit de observaţie şi sugestibilitate.

Testarea inteligenţei a fost realizată pe un număr Cercetările au fost întreprinse pe locuitori din întreaga ţară, din mai toate judeţele, grupul examinat fiind alcătuit din şcolari, elevi de şcoală militară ofiţeri şi subofiţerisoldaţi, studenţi, ucenici, medici, profesori, funcţionari, învăţători etc.

Fiind la curent cu ultimele noutăţi în materia testării inteligenţei, cei doi specialişti aleg să utilizeze patru teste specifice.

Account Options

Unul dintre acestea este Testul Lahy, de gândire logică, care presupune opt probe şi include exerciţii cu proverbe, cu arbori genealogici, silogisme, sinonime, interpretare de texte şi probleme de aritmetică. De asemenea, s-a utilizat şi cunoscutul test American Army creat de Robert Yerkes şi viteza inteligentă dating praha pentru selecţionarea armatei în războiul mondial din Celelalte două teste au fost: cel de inteligenţă N. P, împrumutat de la colegii din Londra, şi cel de gândire logică Monnin creat de un cercetător francez în Laboratorul de Psihologie experimentală a tradus şi adaptat toate testele pentru mediul românesc.

Întrebările şi probele au fost structurate în funcţie de gradul de dificultate. Ele au alcătuit un caiet de inteligenţă care avea între 60 şi de teme. Rezolvarea lui necesita, în medie, ore fără întrerupere.

Cu toate acestea, un subiect avea voie să petreacă cât timp dorea pentru a rezolva problemele sub supravegherea specialiştilor. Timpul în care un caiet era terminat dădea indicaţii asupra rapidităţii cu care participanţii rezolvau probleme şi era viteza inteligentă dating praha cu corectitudinea răspunsurilor.

Evaluarea inteligenţei a fost reprezentată pe o scală de la A la F unde A însemna excepţional de inteligent şi F foarte slabiar cea a rapidităţii în gândire a fost simbolizată printr-o numerotare de la 1 la 6 unde 1 reprezenta excepţional de rapid în gândire şi 6, foarte lent în gândire.

Rezultatele au scos la iveală că, în medie, persoanele testate aveau un nivel de inteligenţă normal şi o rapiditate de gândire peste medie, ceea ce schematic a fost notat drept D3. Cu toate acestea, în urma calculelor, specialiştii au constat o mică diferenţă între subiecţii de sex feminin şi cei de sex masculin, media aritmetică a acestora din urmă fiind mai mare, adică de 51,04, comparativ cu 48, Aceeaşi diferenţă s-a observat şi între cei născuţi la sat şi cei originali de la oraş, inteligenţa celor care proveneau din mediul urban depăşind-o pe cea a celor din mediul rural.

1. Locul de dating sigur în lahore
5. Este emily și daniel de la deling dating
6. Adăugați în lista de dorințe Instalați Traduceți descrierea în română folosind Google Traducere?
7. Site- ul popular de dating în emiratele arabe unite
8. Auckland online dating

Roşca au reliefat acelaşi lucru: că din punct de vedere al inteligenţei, la sate se înregistrează o oarecare inferioritate faţă de mediul urban. Diferenţa dintre cercetările anterioare şi cea a lui C. Motru este că cea din urmă a studiat capacitatea cognitivă a oamenilor originari de la sate, dar care, în momentul cercetării migraseră deja spre oraş, unde locuiau de ani buni. Ceva mai detaliat este următorul tabel regăsit în lucrare, care ordonează alfabetic provinciile şi în care sunt prezentate rezultatele bărbaţilor şi ale femeilor de toate vârstele, atât din mediul urban, cât şi rural.

Fruntaşi sunt bănăţenii, ale căror rezultate au arătat că sunt inteligenţi peste măsură şi la fel de rapizi în gândire. Cei mai slabi, comparativ cu restul românilor, par a fi oltenii cu o inteligenţă şi o rapiditate în gândire normală, dar cu cele mai mici medii obţinute la teste. Diferenţele dintre bărbaţi şi femei viteza inteligentă dating praha fost şi ele subliniate de date aşezate în tabele.

La bărbaţi, bănăţenii au o inteligenţă peste medie, în timp ce transilvănenii s-au clasat pe ultimul loc. La viteza gândirii, locul fruntaş a fost luat tot de bănăţeni, în timp ce oltenii au fost, în medie, mai lenţi în viteza inteligentă dating praha.

În rândul femeilor, cele mai inteligente participante s-au dovedit a fi tot din Banat, în timp ce la coadă s-au plasat oltencele.

Ca rapiditate în gândire, tot bănăţencele au fost în frunte, pe când femeile din Transilvania au fost mai încete, comparativ cu restul persoanelor care au luat parte la studiu. Rezultatele exprimate în tabele au confirmat că, în medie, bărbatul are un sistem de gândire mai organizat decât femeia, el arătând un tempo ceva mai rapid în gândire, decât ea. În ciuda faptului că rezultatele au reliefat un nivel normal al inteligenţei românilor, cercetătorii au constat că procentele oamenilor foarte slab pregătiţi sunt mult prea mari.

Pentru această coroborare de date, experţii au apelat la cercetarea efectuată în de dr. Liviu Câmpeanu asupra problemei guşei şi cretinismului în România. Astfel, judeţele evidenţiate ca având cel mai ridicat procent de guşaţi Făgăraş, Maramureş, Târnava-Mare, Turda, Alba, Baia şi Hunedoara coincid cu o parte din cele îi care coeficientul de inteligenţă a fost foarte slab.

Observând această legătură, cercetătorii consideră că studiul lor şi cel al lui L. Câmpeanu vin să susţină alte cercetări şi să demonstreze că, factorul endocrinologic influenţează caracteristicile mentale şi emoţionale.

Pe de altă parte, studiul a analizat şi problema reliefului şi a modului în care acesta ar favoriza sau nu, un nivel crescut de inteligenţă. În funcţie de relief, zonele au fost sau nu supuse migraţiilor şi diversităţii.

Solul a jucat şi el un rol în formarea unui anumit climat economic şi implicit a unor reguli sau obiceiuri legate de igienă sau alţi factori ce pot explica fenomenul de superioritate sau inferioritate intelectuală al unor provincii. Pe baza acestui studiu comparativ, cercetătorii români au reuşit să măsoare nivelul de inteligenţă al colectivităţilor din ţara noastră şi să identifice factorii care împiedică dezvoltarea intelectuală.

Prin urmare, nu e de mirare că vremurile actuale ne trimit iar la scrierile şi cercetările care au marcat începuturile psihologiei experimentale la noi.

Deşi de mai bine de 70 de ani, de când a fost creat studiul lui C. Rădulescu-Motru şi al lui L-M. Infj dating isfj, nu s-au mai remarcat astfel de cercetări, în a fost publicat un alt studiu cu privire la inteligenţa românilor, diferenţa fiind că de data aceasta românii nu mai erau comparaţi între ei, ci examinările s-au făcut în raport cu alţi locuitori de pe continent.

Dacă acum aproape şapte decenii românii aveau un nivel normal de inteligenţă, noul studiu vine să sublinieze că românii sunt mult mai puţin alfabetizaţi ştiinţific în comparaţie cu restul europenilor.

Astfel, la acest capitolul noi ocupăm locul 24 din 29 de ţări. Cele mai slabe rezultate ale românilor au fost obţinute la întrebările legate de medicină, genetică sa fizică. În acest condiţii nu ar trebui să ne mire că stocul public de cunoaştere ştiinţifică este sub media europeană. În schimb, românul este fruntaş la încrederea în para sau pseudoştiinţe.

Drept dovadă stau cele 22 de procente de români care considerau în că horoscopul este foarte ştiinţific. În aceeaşi ordine de idei, s-a constat că populaţia adultă a României are unul dintre cele mai înainte niveluri ale credinţelor.

În contextul în care ne confruntăm cu un nivel scăzut de cunoaştere ştiinţifică nu este de mirare că românul este superstiţios şi neinformat.

Cu toate acestea, îngrijorător este faptul că deşi ne mândrim cu şcoala românească, pe care o considerăm mai utilă decât ce a americanilor, de exemplu, care pare mai uşoară, se pare că elevii români nu sunt bine pregătiţi, ei nefiind dispuşi să asimileze abundenţa de informaţii.

Nestor a scos la iveală că românul are o inteligenţă normală şi o rapiditate în gândire peste medie, atunci nu putem decât să concluzionăm că locul codaş ocupat acum de noi în clasamentul european de alfabetizare ştiinţifică se datorează unei degradări continue a colectivităţii româneşti.

Chiar dacă motivul ar fi, de fapt, o creştere a nivelului de inteligenţă al altor ţări, acesta nu ar putea reprezenta o scuză, căci, aşa cum alte naţiuni au putut să evolueze, tot astfel ar fi trebuit să o facem şi noi.